Să încercăm să îmbrățișăm un stil de viață în armonie cu mediul!

Terra Wash
31-08-2020
0 comentarii

În ultimii ani, într-adevăr, s-a trecut de la conceptul de schimbări climatice la cel de încălzire globală, ba chiar la cel de „climate crisis” (o criză globală a mediului li a climei). Lanțurile de magazine vând mai puține pungi de plastic, restaurantele renunță la paiele și la paharele de unică folosință, marile companii încearcă să-și reducă amprenta de carbon, iar consumatorii individuali sunt sfătuiți să facă același lucru. În multe zone se încearcă adoptarea unui cadru legal care să îi determine pe oameni să recicleze, să colecteze deșeurile selectiv sau să renunțe la obiectele din plastic de unică folosință.

Însă nu o astfel de lege este cea care ne va motiva să facem aceste schimbări pentru noi, ci o credință profundă că aceasta este alegerea corectă atât pentru noi, cât și pentru cei dragi nouă și pentru generațiile următoare. Dacă ne uităm mai atent la câteva dintre țările cu cele mai bune scoruri EPI (Environmental Performance Index), ne vom da seama că schimbarea vine dintr-o filosofie locală care prețuiește interacțiunea omului cu mediul înconjurător, din atenția față de individ și de calitatea vieții sale. 

 

Elveția, țara oamenilor conștienți și convinși de rolul lor în schimbare

Elveția este pe primul loc în ultimul top EPI. Pare firesc dacă stăm să ne gândim la bogățiile naturale ale țării, la Alpii elvețieni și peisajele montane demne de cărțile poștale, la aerul curat și tare, la verdele pajiștilor și la prospețimea apelor lor. Însă ce e mai puțin vizibil e grija locuitorilor pentru aceste resurse. Fiecare cetățean cunoaște atuurile țării și contribuie la protejarea lor. Această identitate a țării se întrepătrunde cu identitatea fiecărui om în parte, astfel încât cu toții se simt datori să protejeze ceea ce le-a oferit natura.

Cu toții colectează deșeurile selectiv și reciclează cât se poate de mult. Autoritățile federale au reușit, de asemenea, să adopte o legislație privind planificarea mai eficientă a spațiului, pentru a preveni construitul în exces și aglomerarea excesivă a centrelor urbane. Se pune de asemenea accent pe sursele de energie regenerabile și pe stațiile de purificare a apei. Însă ceea ce face ca toate aceste reglementări să funcționeze este disciplina și solidaritatea elvețienilor. La ei, fiecare decizie este supusă unui referendum, iar cetățenii sunt obișnuiți să se implice activ în acest tip de probleme, fiind conștienți că decizia lor contează și că fără participarea fiecăruia dintre ei, orice efort pe termen lung poate fi zădărnicit.


Danemarca și arta nordică de a fi fericit cu mai puțin

De pe locul al treilea în topul EPI, Danemarca ne arată cum omul și legea se înțeleg și se dau unul după celălalt. Se merge mult cu bicicleta în Danemarca, transportul în comun este foarte bine dezvoltat și este o opțiune mult mai comună decât mașina personală. În centrul Copenhagăi, una dintre principalele atracții este Amager Bakke, zisă și Copenhill- una dintre cele mai eco-friendly centrale electrice din lume, transformată de asemenea într-o pârtie de schi deschisă tot timpul anului.

Se pune mult preț pe energia eoliană și pe mâncatul bio. Însă celor care vor să înțeleagă mai bine de ce funcționează de atâta timp acest sistem în Danemarca le recomandăm să citească despre „hygge”, arta daneză a fericirii. Mai mult decât un brand de țară, este un stil de viață pe care locuitorii nordici l-au adoptat pentru a se acomoda mai bine cu întunericul și frigul care caracterizează cea mai mare parte a anului. Hygge e despre case calde, cu interioare decorate doar cu materiale naturale, lumină cât mai apropiată de cea naturală,, despre apropiere, familie, prieteni și valoarea unei mese bune în compania potrivită.

Danezii știu cât le trebuie și nu folosesc mai mult de atât. E un semn al solidarității lor: atât guvernul, cât și oamenii au grijă unul de celălalt. Nu e nimic neobișnuit în grămezile de mobilă sau decorațiuni interioare care așteaptă cuminți la colțul străzilor sau în fața caselor. Odată ce le înlocuiesc la ei acasă, danezii le dau mai departe celor care au nevoie de ele, nu le aruncă. De cele mai multe ori în perfectă stare, de parcă nici n-ar fi fost folosite. Deși au o economie dezvoltată și sunt în top și la capitolul tehnologie, nu sunt și consumeriști. Din contră- se folosesc de toate instrumentele pe care le au la îndemână pentru a proteja mediul și a trăi cât mai în armonie cu el.

 

Japonia și respectul pentru tine însuți, transformat în grija față de ceilalți

Japonia este pe locul 20, însă stilul de viață al japonezilor este mai conectat la natură decât cel al majorității vesticilor. Pentru ei, risipa este un sacrilegiu. Din Japonia vine Furoshiki, arta de a ambala cadourile în bucăți de material textil, care pot fi apoi refolosite după bunul plac pentru un timp îndelungat, în loc să fie aruncate la gunoi, precum se întâmplă cu hârtia de împachetat. Tot de acolo vine și Kintsugi- arta de a repara obiecte din porțelan sparte cu aur topit. Numai un popor care vede dincolo de aparențe și caută surse alternative de frumos ar putea veni cu asemenea tradiții. 

Japonezii ne învață că orice poate fi refolosit, dacă ai puțină imaginație. Ba mai mult- lucruri minunate și neașteptate se pot întâmpla atunci când dăm frâu liber creativității și învățăm să privim altfel lucrurile care ne sunt necesare. Societatea japoneză s-a închegat în jurul conceptului de „wa” (armonie), care pune accentul mai mult pe comunitate și pe buna funcționare a acesteia decât pe ambițiile individuale. Așadar, alegerile tale nu sunt numai ale tale, pentru că îi influențează și pe cei din jurul tău sau care vin din urmă.

Tot Japonia ne-a dat-o pe Marie Kondo, femeia care a ridicat un imperiu ajutându-ne să ne facem ordine în case și în minți. Ea ne spune că atunci când ne debarasăm de ceea ne ne aglomerează spațiul, trebuie să ne debarasăm și de gândurile care ne încețoșează mintea. Ordinea, atât în viață, cât și în obiceiuri, este unul din cele mai importante componente pe care este întemeiată cultura japoneză. 

Respectul pentru moștenirea primită s-a transformat, la japonezi, în gândirea strategică și inovatoare, care îi ajute să o valorifice pe termen lung. Cunoscuți pentru grija extremă pe care o au față de ei înșiși, de infățișarea lor și de produsele pe care le folosesc, calitatea japoneză a devenit astfel o garanție a calității peste tot în lume. De exemplu, compania de cosmetice Shiseido a adoptat principiul designului metamorfic și l-a transpus într-o linie de produse de îngrijire perfect adaptată fiecărui consumator. Printr-o aplicație de mobil se pot analiza pielea și particularitățile ei, condițiile de mediu din jurul consumatorului, precum și calitatea somnului, pentru a vedea în mod individual care tip de îngrijire e cea mai potrivită.

O altă inovație venită din Japonia, una prietenoasă atât cu natura, cât și cu tipurile sensibile de piele, este Terra Wash + Mg, săculețul textil umplut cu biluțe de magneziu purificat care a revoluționat spălatul rufelor peste tot în lume. Japonezii prețuiesc natura, dar nu sunt dispuși să facă rabat de la calitate atunci când aleg o soluție de durată pentru ei și familiile lor. Astfel, s-a ajuns, printre altele, la această alternativă ecologică și mult mai economică la detergenții tradiționali, care îi ajută pe cei ce vor să trăiască în armonie cu natura să facă alegeri mai sănătoase și cu mai puțin impact asupra mediului.

 

Depinde de fiecare dintre noi

Dacă ar fi să rezumăm toate aceste idei, am spune că ideea de schimbare trebuie să vină din noi, din ADN-ul nostru cultural. Și noi, românii, avem la fel de multe premise câștigătoare de la care să pornim. O țară bogată în resurse naturale, la fel ca Elveția, o întreagă istorie a comuniunii omului cu natura, un simț practic dezvoltat, precum danezii, și o creativitate înnăscută, la fel ca Japonia. 

 

Așadar, de ce să nu învățăm cate ceva de la aceste țări? De ce să nu schimbăm câte puțin din comportamentul nostru, temperând consecințele pe care deciziile noastre le au asupra mediului? Nu trebuie să fie o schimbare scumpă, nu trebuie să fie ceva măreț, trebuie doar să ne dorim să facem pași în această direcție. Alternative există și sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi. Vom discuta despre ele într-o altă postare. Însă, până atunci, am vrea să vă întrebăm: 

 

Voi ce faceți zi de zi pentru a trăi puțin mai „verde”, mai eco friendly?

Ce vreți să schimbați pentru a trăi mai Eco, mai în armonie cu natura?

 

 

Spune-ti opinia

Nota: Codul HTML este citit ca si text!